Mănăstire de maici
Hram: Sf. Ierarh Nicolae, Acoperământul Maicii Domnului (paraclis).
Stareţă: Preacuvioasa maică stavroforă Emanuela PREDA.
Obştea mănăstirii: 31 călugăriţe.
137005 – comuna Aninoasa, sat Viforâta, str. Aleea Mănăstirii Dealu, judetul Dâmboviţa
Vezi indicaţiile rutiere aici.
0245 211 880; 0744 877 403 (stareţă).
Necropolă domnească şi important loc de pelerinaj, Mânăstirea Dealu este cea mai cunoscută ctitorie a Voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Ansamblul arhitectonic este compus din: biserica mănăstirii, turnul clopotniţă, paraclisul şi corpul chiliilor. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 26 august 1499, iar lăcaşul a fost sfinţit la 4 decembrie 1501, constituindu-se într-o capodoperă a arhitecturii religioase muntene, prin: amplificarea pronaosului, în multiplicarea şi accentuarea elementelor verticale, alături de turla centrală, ridicarea două turle mai mici peste pronaos, care formează o grupare piramidală, şi în folosirea paramentului de piatră făţuită, cu dublu rând de arcade oarbe. Mănăstirea este construită în formă de treflă, constând într-un altar heptagonal în exterior semicircular în interior, dintr-un naos, lărgit în părţile laterale cu câte un sân, circular înăuntru şi pentagonal în afară, şi dintr-un pronaos dreptunghiular împărţit, printr-un arc dublu transversal, în două părţi inegale. Arhitectura este de tip sârbesc, ca plan şi ca dispoziţiuni generale, iar ornamentaţia faţadelor este în stil armenesc şi se aseamănă cu cel de la biserica episcopală din Argeş, ca şi cu cea de la biserica Trei Ierarhi din Iaşi. Sf. Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a iniţiat reparaţia ei, zugrăvind-o a doua oară şi acoperind-o cu aramă, fiind cea mai importantă restaurare din câte s-au realizat până la acea dată. În anul 1845, Domnitorul Gheorghe Bibescu a demarat lucrări de construcţie care au fost realizate de către Ioan Schlater. În urma cutremurului din anul 1940, mânăstirea a ajuns din nou în paragină, astfel că Patriarhul Justinian Marina a luat hotărârea, în anul 1953 de a o reface din temelie. În perioada anilor 2000-2016, la inițiativa și sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit NIFON, s-au întreprins importante lucrări de consolidare şi restaurare a întregului ansamblu arhitectonic, a bisericii şi a chiliilor, s-au extins chiliile pe latura de sud-vest și s-a efectuat curățirea componentelor artistice din piatră. De asemenea, s-a reamenajat complet muzeul mânăstirii (2014), care reliefează rolul cultural și spiritual al mânăstirii în misiunea pastorală a Bisericii noastre, mai ales prin intermediul artei tiparului. Prin mormintele aflate în pronaos, mănăstirea se impune ca cea mai mare gropniţă domnească, căci au fost înmormântaţi aici următorii voievozi: Vladislav al II-lea (1447-1456), Radu cel Mare (1495-1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Radu-Bădica (1517-1520),Vlad Înecatul (1530-1532), Pătraşcu cel Bun (1554-1557). În anul 1601, aici, a fost adus capul lui Mihai Voievod Viteazul aflat acum într-un mormânt majestuos, în partea dreaptă a pronaosului. Mănăstirea a fost un puternic centru de răspândire a culturii scrise, prin activitatea călugărilor caligrafi, dar mai ales prin faptul că aici s-a instalat prima tipografie din spaţiul românesc şi sud-est european, de sub teascurile căreia au ieşit, prin strădania Ieromonahului Macarie: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) şi Tetraevangheliarul (1512). În anii 2008, 2010 şi 2012, la iniţiativa Mitropolitului NIFON, Arhiepiscopia Târgoviştei, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a retipărit, în ediţie jubiliară, cele trei capodopere macariene.
În anul 2001, cu ocazia a jumătate de mileniu de la sfințirea ei, a găzduit o impresionantă ceremonie la care au participat șeful statului de atunci (domnul Ion Iliescu) și toți ceilalți șefi de stat în viață (fostul președinte, domnul Emil Constantinescu și fostul Suveran al României, M.S. Regele Mihai I).
La 20 octombrie 2016, a fost inaugurat Bustul Ieromonahului Macarie, realizat de către artistul muntenegrean Pavle Pejovic și donat Eparhiei noastre de statul Muntenegru, prin grija domnului Ministru al Culturii, Branislav Micunovic (2013).